Pejotizarea este o provocare din ce în ce mai mare pe piața muncii din Brazilia, caracterizată prin caracterizarea falsă a unui lucrător ca entitate juridică, mascând o relație de muncă ca furnizare de servicii independente.
Această practică neregulată aduce mai multe consecințe negative pentru lucrători, companii și societate în ansamblu.
Ce este pejotizarea
Pejotizarea apare atunci când o companie angajează un profesionist pentru a desfășura activități tipice unui angajat, dar îl înregistrează ca persoană juridică, în general printr-un MEI (Microantreprenor Individual).
Această practică frauduloasă are ca scop eludarea drepturilor muncii și reducerea costurilor pentru companie, transferând responsabilitatea pentru obligații precum:
- Contribuția la asigurările sociale: Fără înregistrare, lucrătorul pierde accesul la asigurările sociale, inclusiv la pensie, indemnizația de boală, concediul de maternitate și alte beneficii;
- Vacanță și al treisprezecelea salariu: Drepturile fundamentale ale lucrătorilor convenționali nu sunt garantate prin pejotização, punându-le în pericol odihna și remunerația;
- Boli profesionale și accidente de muncă: Societatea este scutită de răspunderea pentru prejudiciile aduse sănătății lucrătorilor în caz de accidente sau îmbolnăviri legate de muncă;
- FGTS: Fondul de Garantare Timp de Serviciu, esential pentru achizitionarea unei locuinte si alte scopuri, nu se depune pentru muncitorul pejotizat.
De ce se întâmplă pejotizarea
Mai mulți factori contribuie la proliferarea pejotização în Brazilia:
- Lacune în legislație: Legislația braziliană are încă lacune care facilitează practica pejotização, ceea ce face dificilă monitorizarea și pedepsirea companiilor care încalcă;
- Căutați flexibilitate după companii: Vizând reducerea costurilor și creșterea flexibilității în managementul muncii, unele companii optează pentru pejotizare, exploatând vulnerabilitatea lucrătorilor în căutare de oportunități;
- Dezinformarea muncitorilor: Mulți lucrători nu sunt conștienți de drepturile lor și de riscurile pejotização, acceptând această practică neregulată din cauza lipsei de alternative sau pentru că cred în promisiuni înșelătoare din partea companiilor.
Consecințe pentru Muncitor
Muncitorul pejotizat suferă mai multe efecte negative:
- Lezarea drepturilor muncii: Pierderea drepturilor de bază precum angajarea formală, vacanțele, al treisprezecelea salariu, FGTS și securitatea socială generează nesiguranță și compromite viitorul lucrătorului;
- Exploatarea și precaritatea muncii: Pejotizarea deschide oportunități de exploatare a muncitorilor, cu ore de lucru epuizante, salarii mici și lipsă de protecție juridică;
- Dificultate la accesarea creditului: Fără înregistrarea și dovada veniturilor oficiale, lucrătorii pejotizati se confruntă cu dificultăți în obținerea creditului și realizarea de investiții;
- Insecuritate socială crescută: Absența drepturilor de muncă și de securitate socială îi face pe lucrătorii pejoțizați mai vulnerabili în cazul unor evenimente neprevăzute, cum ar fi boala, accidentele sau pierderea locului de muncă.
Consecințe pentru companii
Deși pejotizarea poate părea avantajoasă pe termen scurt pentru companii, ea generează consecințe negative pe termen lung:
- Pierderea productivității: Lipsa motivației și angajamentului lucrătorului pejotizat poate duce la o scădere a productivității și a competitivității companiei;
- Daune aduse imaginii companiei: Practica pejotizării poate păta imaginea companiei, dăunând reputației acesteia pe piață și îngreunând atragerea talentelor;
- Riscuri de amenzi și procese: Pejotização este o practică neregulată care poate duce la amenzi, procese de muncă și alte probleme juridice pentru companie;
- Instabilitatea relațiilor de muncă: Lipsa formalizării și siguranței juridice în relațiile de muncă generează instabilitate și împiedică planificarea strategică a companiei.
Combaterea Pejotização: O provocare colectivă
Combaterea pejotizării necesită un efort comun din partea diferitelor sectoare ale societății:
- Consolidarea legislației: Legislația braziliană trebuie îmbunătățită pentru a înlătura lacunele care facilitează pejotização și pentru a crește rigiditatea pedepselor pentru companiile care încalcă;
- Supraveghere mai eficientă a muncii: Ministerul Muncii trebuie să intensifice inspecția pentru a identifica și pedepsi companiile care recurg la pejotizare;
- Îndrumarea și conștientizarea lucrătorilor: Trebuie promovate campanii educaționale, astfel încât lucrătorii să-și înțeleagă drepturile și să recunoască pejotização ca o practică dăunătoare;
- Stimulent pentru formalizare: Guvernul trebuie să creeze inițiative care să încurajeze formalizarea muncii, facilitând procesul de înregistrare pentru companiile legitime și profesioniștii independenți.
Pejotizarea reprezintă o provocare care necesită acțiuni comune din partea organelor guvernamentale, a entităților de muncă, a companiilor și a societății însăși.
Numai prin consolidarea legislației, supravegherea eficientă, creșterea gradului de conștientizare a lucrătorilor și încurajarea formalizării este posibilă eradicarea acestei practici dăunătoare și garantarea protecției drepturilor muncii în Brazilia.
Imagine: Canva / Editare: Roberta de Oliveira
